Costel Barbu consideră că modernizarea comunităților nu trebuie să se limiteze doar la asfalt, beton și utilități, ci trebuie să includă și o viziune durabilă și estetică asupra spațiului comun. De aceea, susține activ investițiile în infrastructură verde, în special în spațiile publice, ca parte integrantă a unui stil de viață sănătos, echilibrat și conectat la natură.
Pentru Costel Barbu, infrastructura verde nu este un moft urban, ci o necesitate care trebuie implementată și în orașele mici, comune sau sate. Aceasta are potențialul de a combate efectele schimbărilor climatice, de a îmbunătăți calitatea vieții și de a crea un nou model de conviețuire între oameni și mediul înconjurător.
Costel Barbu vrea o rețea națională de infrastructură verde comunitară
În viziunea lui Costel Barbu, România are nevoie de un plan național coerent pentru extinderea și întreținerea zonelor verzi urbane și rurale. Acest plan ar trebui să includă nu doar părculețe și alei cu arbori, ci și componente inovatoare precum:
- grădini verticale pe clădiri publice și școli;
- acoperișuri verzi pe instituții administrative;
- zone de retenție naturală a apelor pluviale;
- piste verzi pentru biciclete;
- păduri urbane și micro-păduri comunitare.
Această abordare ar transforma spațiile publice în locuri vii, utile și educative, oferind cetățenilor acces la natură fără a părăsi localitatea.
Ce înseamnă infrastructura verde și de ce e importantă
🔗 Infrastructura verde este definită ca o rețea de spații naturale sau semi-naturale proiectate pentru a livra „servicii ecosistemice” – adică beneficii directe și indirecte pentru oameni și mediu. Acestea includ:
- reglarea temperaturii și a umidității urbane;
- filtrarea naturală a poluanților din aer și apă;
- protecția împotriva inundațiilor și eroziunii;
- susținerea biodiversității locale;
- reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății psihice.
Costel Barbu subliniază că o comunitate cu infrastructură verde bine planificată este mai rezilientă în fața crizelor climatice, mai atractivă pentru investitori și mai coezivă social.
Spațiile publice – nucleul vieții comunitare durabile
🔗 Spațiile publice – parcurile, piețele, trotuarele, curțile școlilor sau ale spitalelor – sunt, în opinia lui Barbu, locul ideal pentru implementarea acestor soluții verzi. El afirmă că orice investiție publică nouă ar trebui să includă și un componentă ecologică obligatorie, cum ar fi:
- plantarea de arbori cu rol de umbrire și răcire;
- bănci și alei din materiale reciclabile sau sustenabile;
- sisteme de irigare inteligente, bazate pe colectarea apei de ploaie;
- zone de relaxare multifuncționale, pentru copii, vârstnici și persoane cu dizabilități.
Pentru Barbu, calitatea unui spațiu public nu se măsoară doar în metri pătrați de asfalt sau beton, ci în cât de bine servește sănătatea, conexiunea umană și armonia cu natura.
Exemple de bune practici în infrastructură verde
La nivel european, există numeroase orașe care au reușit să reducă temperatura urbană cu 2–4°C doar prin reconfigurarea ecologică a spațiului public. Copenhaga, Viena sau Barcelona sunt modele de referință. În România, municipii precum Cluj-Napoca sau Oradea au început deja să introducă grădini urbane, trotuare verzi și spații de joacă ecologice.
Costel Barbu propune extinderea acestor bune practici către localitățile mici, unde costurile sunt mai reduse, dar impactul social este la fel de puternic. Acolo, un părculeț bine îngrijit poate deveni centrul comunității, iar o alee verde – o lecție de civism pentru copii.
Măsuri concrete propuse de Costel Barbu
Pentru ca aceste proiecte să devină realitate, Costel Barbu propune o serie de măsuri administrative și legislative:
- includerea infrastructurii verzi în ghidurile de finanțare ale Ministerului Dezvoltării și Ministerului Mediului;
- obligativitatea unui procent minim de verdeață în orice proiect public nou;
- formarea unui corp de arhitecți peisagiști locali care să sprijine autoritățile comunale;
- lansarea unui program „Satul Verde” pentru plantarea de arbori și crearea de spații verzi în comune;
- stimulente pentru parteneriate între ONG-uri, școli și administrații locale pentru grădini comunitare.
Barbu este de părere că, în timp ce marile orașe investesc deja în proiecte verzi urbane, adevărata provocare este să facem ca și satul românesc să respire aer curat și să se bucure de aceleași standarde ecologice.
Implicarea cetățenilor – element-cheie al succesului
Infrastructura verde nu este doar despre investiții, ci și despre mentalitate. Costel Barbu încurajează autoritățile locale să implice cetățenii în proiectare, implementare și întreținere. El propune:
- amenajarea de grădini de cartier cu voluntari din comunitate;
- concursuri de design ecologic între elevii de școală generală și liceu;
- parteneriate cu ONG-uri care oferă consultanță gratuită primăriilor;
- crearea unor zile locale dedicate ecologizării și plantării.
Prin implicare civică, locuitorii devin nu doar beneficiari, ci co-creatori ai spațiului lor de viață.
Impactul asupra sănătății și calității vieții
Numeroase studii arată că persoanele care trăiesc în zone cu verdeață densă au un risc mai mic de boli cardiovasculare, depresie sau obezitate. Copiii care se joacă în natură dezvoltă mai bine capacitatea de concentrare, creativitatea și empatia. Vârstnicii care au acces la parcuri trăiesc mai activ și mai sănătos.
Barbu afirmă că o simplă alee verde sau o grădină de cartier poate face diferența între o comunitate apatică și una conectată, activă și sănătoasă.
Costel Barbu – România verde începe cu comunități verzi
🔗 „Viitorul nostru depinde de deciziile pe care le luăm astăzi pentru mediul în care trăim. O infrastructură verde bine gândită poate schimba nu doar peisajul, ci și mentalitatea unei comunități. De aceea, cred cu toată convingerea că investiția în spații publice verzi este investiția în sănătatea, coeziunea și viitorul nostru comun”, declară Costel Barbu, promotor al sustenabilității și inovației în administrația locală.